Arhitectura orasului bucuresti

Atunci cand ne gandim la bucuresti si la Arhitectura Orasului Bucuresti il identificam precum capitala Romaniei. Bucurestiul , un oras cu o baza istorica foarte bine inradacinata.

Facultatea de istorie Bucuresti

Este vorba de un oras cu un trecut mereu in reconstructie.

Inca din cele mai vechi timpuri acesta s-a dezvoltat precum un important centru comercial si industrial mai apoi.

Raport spatiu-dimensiune

Dimensiunea orasului si numarul ridicat de populatie il pozitioneaza printre cele mai mari orase din Uniunea Europeana.

Dacă ești un arhitect din Bucuresti ar trebui sa cunosti încă din momentul pregătirii pentru adimiterea la facultatea de arhitectura ce potențial are arhitectura Bucureștiului și ce evoluție a realizat acest oras.

Arhitectura Orasului Bucuresti s-a schimbat foarte mult de fiecare data și din ce in ce mai accelerat in ultimii ani când orasul a trebuit sa gestioneze uneori pe nepregatite rolul de metropola.

Aglomerarea urbană a dus la modificarea multor stiluri arhitecturale mai rapid decât la apariția unor stiluri noi. Acest lucru s-a întâmplat datorită vitezei comerciale.

In astfel de situații un arhitect nu a mai avut la îndemâna timpul necesar pentru studiu arhitectural in timp și spațiu.

Arhitecții din alte orașe precum Brasov , Sibiu , Cluj au reușit puțin mai bine fata de bucuresti sa țină in frâu dezvoltările haotice pentru ca s-au realizat cu o alta viteza.

Este o diferența destul de mare dintre un arhitect din bucuresti și un arhitect din Cluj sau Brasov ori Sibiu. Cerintele sunt diferite și timpul de studiu arhitectural poate fi altul.

Arhitectura Orasului Bucuresti se preda încă din primii ani de facultate și volumul de informație foarte mare este mult comprimat pentru câțiva ani de studenție.

Se intampla asta pentru ca așa cum spuneam și mai sus evoluția s-a petrecut într-un ritm amețitor cu o viteza crescută.

Perioada Comunismului

In timpul comunismului accelerarea in vedeta urbanizarii a grăbit și mai tare restilizarea orașului Bucuresti din punct de vedere arhitecutural.

Nicolae Ceaușescu cu dorințele lui primare avea o dorința principala : urbanizarea României după modele pe care acesta reușise sa le vadă in vizitele sale de lucru nereușind însă sa fotografieze la propriu.

Imagini din arhitectura comunista

La întoarcere ținea ferm pentru Arhitecții săi sa preia informațiile pe care acesta le descria.

De cele mai multe ori acesta nu reușea sa construiască corect un ,,picture painting”,. Astfel ajungea sa demoleze aiurea in detrimentul unor blocuri hidoase și fără sens de cele mai multe ori.

Sa fii fost arhitect in bucuresti in timpul comunismului însemna o mare provocare.

Șansele de a profesa in acei ani erau limitate.

Acestea puteau fi doar in cadrul instituțiilor de proiectare ale statului și ministerelor nefiind permise birourile de arhitectura de astăzi.

Proiectarea de arhitectura la volum, a dus foarte mult la diminuarea calității arhitecturale a orașului.

Din anii comunismului arhitectura orașului a intrat într-un desincron de calitate și cantitate.

Anii 2000

In anii 2000, arhitectura urbană a fost nevoită sa înfrunte o noua lupta. Aceasta lupta a războiului arhitecural și anume, dezvoltatorii imobiliari fără cunostiinte in investita Imobiliara a fost cruciala pentru Bucuresti.

Evolutia pe piata constructiilor din anii 2000

Dezvoltarea imobiliară fără o baza și fără niște cunostiinte acumulate anterior a fost un prim pas.

Totodata fără un studiu de piața, au dus la apariția unor blocuri și mai chinuite decât cele din anii 70 sau anii 80.

După revoluție privitul la televizor a devenit un vis împlinit.

Drept urmare, vizualizarea bucătariilor open space din filmele americane de către adolescenții României din acea vreme, a dus la momentul de a pune chiar ei aceste bucătarii in planurile unor apartamente.

In goana după metrii pătrați și raportul de preț pentru un profit rapid.

Asta a dus la apariția unor apartamente și mai nepractice, cu bucătarii chinuite și fără spații de depozitare.

Arhitectura capitalei și nu numai, in anii 2010, a trecut rapid printr-un proces de restilizare și creștere a eficientei energice pentru blocurile lăsate moștenire de tovarășul Nicolae Ceaușescu.

Cerințele UE de a scădea consumul de energie a însemnat diminuarea pierderilor.

Un bloc fără termoizolație avea pierderi de caldura enorme. Soluțiile de anvelopare puteau varia de la aplicarea de termosisteme cu vata minerală sau vata bazaltică pana la aplicarea de termosistem pe baza de polistiren, tâmplarii cu rama de aluminiu vs tâmplărie PVC. Desigur ca romania in peste 90% din proiectele de anvelopare blocuri a ales cel mai ieftin sistem de izolație exterioara, cea mai ieftina tâmplărie.

Astfel, blocurile din Arhitectura orașului și bulevardele orașului au devenit rapid parte a unei colorizări agresive, cu selecția random și fără un studiu estetic, a tuturor culorilor din paleta de culori.

Schimbarea la fata a Bucurestiului

Pestrițarea orașului prin anveloparea blocurilor și închiderii de balcoane și logii, a dus la o noua imagine. O noua imagine care in acest moment nu știm cum și unde o putem încadra. Momentan ne uitam la aceste blocuri colorare și așteptam ușor ușor sa redevină gri, probabil pana atunci vom găsi un stil arhitecural pentru a le adopta.

Anvelopare blocuri

Elementele și obiectivele de patrimoniu cultural / arhitecural devin parte a unor proiecte din ce in ce mai elitiste. Sa ajungi sa poți salva in anii 2020-2021 un imobil cu valoare arhitectura reprezintă maturizarea unui birou de arhitectura. Sunt investiții care de multe ori fie se realizeaza de către beneficiari publici fie dacă sunt realizate de către beneficiari privați sunt cu anumite constrageri.

Arhitectii si arhitectura

Consider ca un birou de arhitectura din Bucuresti , Cluj sau Brasov dacă are oportunitatea de a își putea pune semnătura și amprenta într-un sens bun și protector in arhitectura orașului ar trebui sa o facă. Este echivalentul unei datorii morale pe care arhitectul trebuie sa o aducă fata de profesia și studiile realizate in scoala de arhitectura.

Salvați Bucureștiul sau orice alt oras a devenit un ,,statement” sau o eticheta precum un brand.

Poate fi un aspect pozitiv, poate aducem proiecte mai cizelate pentru orașele noastre. Ar fi o soluție sa renunțam la a mai cumpara ,,chilipiruri” nu exista.

Daca ti-a placut acest articol nu uita sa dai share si sa te abonezi la canalul nostru de Youtube

SUBSCRIBE

Share this:

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on email